Tag Archive | sydney

Trying to be cooler

LATER UPDATE:  91 pcte.

Articol scris pentru proba nr.16 din SuperBlog 2011.

Mult prea stresată de picăturile de ploaie ce-mi băteau în geam în decursul unei zile mult prea mohorâte de toamnă, încercam să găsesc câte ceva care să-mi distragă atenția. Am încercat câteva variante până să mă găsesc ceva interesant, dar așteptarea s-a dovedit constructivă. Nu-mi venea să cred că fix într-o asemenea zi, cu o vreme atât de oribilă, eu ajunsesem să-mi planific vacanța de iarnă într-o locație la care visasem ani întregi. Nu vă închipuiți că făcusem eu așa brusc rost de autotrenul de bani pentru a-mi asigura petrecerea ultimei nopți din 2011 în Sydney (unul dintre cele 3 orașe pe care mi-am propus să le văd în decursul vieții), găsisem doar un concurs pe un site care în schimbul dovedirii talentului scriitoricesc îmi promitea marea cu sarea, respectiv oceanele cu rechinii.

sursa foto http://www.mi9.com

***

Continue reading

Advertisements

În viteza anilor

 Articol scris pentru proba 25 din SuperBlog 2010.        

                    2110.. nici nu-mi vine să cred că au trecut atâția ani! Parcă ieri terminam studiile și urcam pentru prima dată în cabina de pilotaj a unui avion. Trebuie să recunosc că am emoții când mă gândesc că mâine o să fac acest lucru pentru ultima dată. O să-mi lipsească totul, începând cu zarva pe care o auzeam la fiecare îmbarcare a pasagerilor, vorbele de rutină pe care le rosteam, senzația pe care o simțeam la fiecare decolare și aterizare, priveliștile superbe pe care puțini sunt fericiți să le vadă.

                 Mulți ar putea să fie cârcotași și să spună că 35 de ani de carieră sunt puțini, că ei au muncit poate 45 sau chiar mai mult. Dar amintirile pe care le-am strâns eu în perioada asta fac de două ori cât perioada reală. Da, lucrez la Tarom din 2075 , am făcut milioane, poate chiar miliarde de kilometri, am văzut milioane de oameni bucurându-se de primul zbor ca niște copii atunci când primesc o jucărie nouă sau le-am privit nerăbdarea de a ateriza într-un alt colț al lumii pentru a putea îmbrățișa o persoană dragă. Dacă ar fi să spun acum ce regret din acești ani, aș rămâne mut, pentru că nu regret nimic, am avut meseria pe care mi-am dorit-o și m-am bucurat de ea în fiecare moment. Continue reading