Tag Archive | luxury gifts

Cadou simbolic

Articol scris pentru proba nr.26 din SuperBlog 2013.

„Toată lumea știe  că deși anii trec și își pun amprenta pe fizicul meu, sufletul a rămas blocat tot la vârsta copilăriei. Motiv pentru care păstrez încă acea bucurie și acel entuziasm de a face cadouri, de a dărui fără o ocazie anume, ci doar  pentru a mă bucura de surprinderea persoanelor dragi. Îmi place să trăiesc împreună cu acea persoană emoțiile momentului și să le păstrez în suflet ca pe una dintre cele mai de preț amintiri.

Iar astăzi vreau să adaug în acel folder din creierașul meu încă o amintire cu tine. Nu te uita în calendar și nu încerca să te gândești dacă era vreo dată aniversară pe care tu ai ratat-o! Știi mai bine decât oricine că n-am nevoie de calendar ca să-ți fac o bucurie și să-ți alung chiar și pentru câteva minute gândurile negre ce au cam pus stăpânire pe tine în ultima vreme. Nu-mi place să te văd îngândurat și cu atât mai puțin copleșit de idei urâte și temeri.  Nu așa ești tu! Te-am privit și te-am ascultat luni de-a rândul cum ai visat să faci acel lucru, te-am sprijinit cu ce am putut și am încercat să nu fiu tocmai eu cea care te dezamăgește. Nu știu cât de mult mi-a reușit, dar încă nu m-am dat bătută (gest pe care ar trebui să-l faci și tu) și n-am să mă dau vreodată. Nu-ți promit că drumul va fi unul lin, nici că lucrurile vor decurge conform planurilor pe care ți le-ai făcut. Pot doar să-ți spun fără vreo urmă de îndoială că voi fi în continuare aici pentru tine, să-mi împărtășești fiecare bucurie ce știu sigur că va veni, dar și să-ți ridic bărbia și să-ți șterg lacrimile atunci când vei simți că ești pe punctul de a ceda.

Pentru momentele în care vei simți totuși nevoia să fii doar cu tine însuți în căutarea unor răspunsuri, vreau să păstrezi acest cadou simbolic și să recitești mesajul. Continue reading

Primul concurs găzduit de mine

Articolul acesta, scris pentru proba nr.21 din SuperBlog 2013 este o adevărată provocare pentru mine. Veți afla în cele ce urmează și care este motivul.

Cu ajutorul sponsorului probei de astăzi, LuxuryGift.ro , îmi voi împlini o dorință mai veche pe care nu știu dacă aș fi putut s-o ating ca blogger nu foarte comercial.Este vorba despre un concurs creat special pentru voi, dragii mei cititori pe care vreau să vă răsplătesc pentru faptul că aveți răbdarea să parcurgeți articolele mele .

Premiul pus în joc la acest concurs este un voucher de reducere de 50% pentru produse din gama butoni și bijuterii de fantezie de pe site-ul sponsorului mai sus menționat. Am urmărit videoclipul pe care l-am inserat mai jos și mi-am dat seama că în aproximativ o lună, febra cadourilor va cuprinde o mare parte dintre noi toți, iar cei mai mulți vor fi în pană de idei.

De aceea m-am gândit să vă provoc să-mi povestiți pe scurt cum procedați voi atunci când aveți de făcut un cadou. Voiam inițial să vă rog să răspundeți la o serie de întrebări pe această temă, dar mi-am dat seama că așa vă îngrădeam posibilitatea de exprimare și creativitatea în ordonarea ideilor, așa că aveți libertate deplină.

Ce ziceți? V-ar sta bine să împărtășiți cu ceilalți modul în care vă comportați atunci când dăruiți? Să-i ajutați pe alții prin experiența voastră și în același timp să aveți șansa de a câștiga un voucher pentru a vă cumpăra butoni, bijuterii simple sau bijuterii cu cristale la preț redus?

Aștept cu nerăbdare răspunsurile voastre pentru că mi-ar plăcea să aflu cu cât timp înainte vă pregătiți pentru un astfel de gest, dacă plănuiți în amănunt sau dacă în general sunteți pe fugă, dacă preferați obiectele simbolice sau pe cele de care știți că are nevoie „cadorisitul”, cum procedați când nu aveți nici măcar o idee de cadou, dacă vă place să-l împachetați și să-l împopoțonați, dacă însoțiți cadourile de o felicitare în care să exprimați în scris ce simțiți pentru acea persoană, etc.  luxury

Răspunsurile se fac prin comentarii la această postare până pe data de 21 noiembrie. Dintre acestea, în ziua următoare, adică pe 22 noiembrie voi alege pe cel care va fi mai convingător, detaliat și interesant. Multă baftă!

P.S. Aș fi foarte curioasă câți dintre voi au oferit un cadou fără să fie mânați de vreo ocazie anume, ci doar de sentimentele față de o persoană și de plăcerea de a-i savura surprinderea.

LATER   UPDATE:

Concursul s-a terminat în urmă cu o oră. castigatorMulțumesc tuturora pentru participare și felicitări! Comentariile au fost cu adevărat savuroase și mult mai bogate decât m-aș fi așteptat, ceea ce denotă interesul vostru. Din păcate, nu poate exista decât un singur câștigător și tot din păcate eu trebuia să decid. Dar cum mi-a fost greu să departajez răspunsurile și să fiu obiectivă, am apelat la random.org  pentru a-mi ușura sarcina.

După cum se poate vedea și în imagine, a fost ales comentariul cu nr.7 din totalul de 9. Așadar, Escu, vei fi contactat(ă) pe adresa de mail cu care te-ai înregistrat și vei primi voucherul electronic împreună cu restul detaliilor pentru comandă. Felicitări!

În sânul familiei

Articol scris pentru proba nr.12 din SuperBlog 2013.

Deși ajunsesem târziu de la job, mititica de ea mă aștepta încă trează și plină de entuziasm mi s-a aruncat în brațe de cum am deschis ușa.

– Puiul mamei, ce faci tu aici? Este târziu și trebuia să dormi de mult. N-a avut tati grijă să te trimită la somn? Ia spune-i tu lui mami ca să-l ia puțin de urechi.

– Nu, mami, el a încercat, dar eu n-am vruuuuuut deloc! Mi-era așa dor de tine pentru că te iubesc mult!

Pe când urcam scările simțeam că nu mai am energie nici măcar să ajung în apartament și mă imaginam deja dormind cu hainele de la birou dacă dragul meu soț nu și-ar fi făcut milă de mine să-mi pună pijamalele. Ei bine, acum, după ce o văzusem pe ea cum mă așteptase deși i se închideau ochișorii și după ce auzisem acele cuvinte, mă simțeam de parcă aș fi băut 2 cafele și un energizant. Am luat-o în brațe și am dus-o în camera ei acoperind-o cu sărutări.

– Mami, nu-i așa că-mi spui o poveste în seara asta? Te rog mult de tooooooot!

– Șantajistă mică ce ești, ai pus în aplicare toate trucurile pe care le știi ca să obții ce-ți dorești. Bine, o să-ți spun o poveste scurtă, dar frumoasă, despre cum a fost mami în vizită la niște prieteni. Vrei?

– Da, mami! Ce vrei tu!

– Păi a fost odată ca niciodată, mami tău care muncea mult, mult de tot. Și pentru că tati tău o iubea și voia să o facă să se mai relaxeze, i-a spus într-o seară că aveau să meargă în vizită la o familie pe care el o știa de mai mulți ani.

– Ce familie, mami?

– Familia LuxuryGifts.ro , dar el le spunea The luxuries, motiv pentru care m-am speriat puțin la început. Mi-am închipuit că este vorba despre o familie greu de abordat, cu nasul pe sus și în compania căreia nu mă voi simți deloc bine. Am plecat cu inima puțin îndoită și nu știam ce reacție vor avea față de acele cadouri pe care le cumpărasem pentru ei.  Continue reading

Rămas bun, SuperBlog!

Am început seria de articole pentru SuperBlog 2012 în urmă cu două luni și mi-am făcut încă de atunci o promisiune. Mi-am impus să nu am așteptări și țeluri înalte, să nu mă implic în conflicte (căci sunt inevitabile adeseori), să nu mă mulez după preferințele juriului doar pentru a obține note mari, ci să scriu după sufletul meu și după plăcerea proprie. Am considerat că numai așa mă voi putea bucura cu adevărat de frumusețea jocului. Pentru că… până la urmă orice competiție este înainte de toate un joc în care trebuie să fii doar dacă te simți în largul tău, fără să te chinui.

Per ansamblu am respectat planul inițial, deși firea-mi pe alocuri vulcanică m-a gâdilat de câteva ori să reacționez altfel decât calculat. Am urmărit cu interes conversațiile de pe grupul de facebook tocmai pentru că sunt doar două luni în care se discută atât de intens și de dezinvolt. M-am „băgat în seamă” doar atunci când am simțit nevoia să spun/remarc/întreb/reproșez ceva legat de mine și de postările mele, dar trebuie să recunosc că de foarte multe ori am avut tendința de mă implica în discuțiile altora și a le da dreptate (sau nu). Însă autocenzura a funcționat și mă bucur, pentru că în final aș fi ajuns probabil să regret că i-am susținut pe unii și i-am acuzat pe alții.

De scris am scris așa cum am simțit fiecare probă încercând totuși să nu mă repet, să respect cerințele, să nu iasă un articol sec, să fiu coerentă și mai presus de toate să fiu pe cât s-a putut de sinceră cu cititorii. Este adevărat că ar fi trebuit să pun pe primul loc așteptările juriului, dar am preferat să-mi asum acest risc. Din punctul de vedere al locului ocupat n-a meritat să aplic această strategie, dar din toate celelalte a meritat pe deplin. N-am scăpat nici de data aceasta de sentimentul de dezamăgire, pe care l-am simțit atât de amar tocmai pentru că a venit fix la articolele pe care le-am scris cu cea mai mare implicare și originalitate de care am fost capabilă. Au fost și surprize plăcute, note foarte mari la care chiar nu mă așteptam și pentru care am simțit să mă manifest pe grup cu mulțumiri adresate juriului. Nu am făcut-o pentru a mă gudura ci pentru că pur și simplu am vrut să împart cu cei de acolo ceea ce simțeam. Poate ar fi trebuit să mă gândesc că nu-i interesează pe toți ceea ce am eu de spus și că gesturile pot fi interpretate, dar… am considerat că este dreptul meu să fac asta și că nu am încălcat în niciun fel libertatea celuilalt încât să se simtă lezat.

Am apreciat că Continue reading

Legenda?

Articol scris pentru proba nr.25 din SuperBlog 2012.

Complotase cu toată lumea și se chinuise aproape vreo două luni să pună la cale surpriza pentru aniversarea noastră,iar eu… la rândul meu mă chinuisem să ascund faptul că știam ce se întâmplă. Mă măgulea și mă copleșea întregul efort pe care îl depusese pentru a face ceva fără știrea mea și mi-aș fi dorit să nu știu nimic, dar era cam imposibil pentru că îl cunoșteam atât de bine,pentru că am un al 6-lea simț mult prea dezvoltat și pentru că mi se întâmplă de prea multe ori să dau de lucruri pe care n-ar trebui să le găsesc.

Văzusem biletele de avion către Bordeaux, găsisem și inelul în buzunarul sacoului când am vrut să-l bag în mașina de spălat, îi citisem lejer stresul de pe față atunci când căuta o modalitate să mă mintă, însă nimic din toate astea nu m-a împiedicat să mă bucur precum un copil când am ajuns la destinație. În prima zi am vizitat orașul, ne-am bucurat de atmosfera magică a Franței, iar a doua zi am plănuit o mică escapadă spre ocean. Era unul din visurile mele să văd Atlanticul și mă bucuram enorm să fac chestia asta cu el. Și pe lângă asta, bănuiam eu că avea de gând să facă „Gestul” chiar pe plajă, având oceanul ca martor.

Emoțiile pe care le-am avut în acea zi, pot spune că au fost dincolo de orice imaginație. Să fiu acolo și să-l simt pe el cum îmi strânge mâna și-mi zâmbește a fost pur și simplu de pe altă lume. Am rămas acolo ore în șir, ne-am plimbat și i-am împărtășit oceanului dragostea noastră imensă, dar cu toate astea vedeam pe chipul lui o umbră de tristețe pe care nu mi-o puteam explica, așa că l-am întrebat. Continue reading

Inspirație Luxury

Articol scris pentru proba nr.17 din SuperBlog 2012.

Stăteam pironită pe scaun în sala de așteptare împreună cu alte 20 de persoane ce veniseră pentru același scop și încercam să îmi canalizez gândurile în altă direcție. Lucram de 5 ani în acea companie multinațională, iar acum ar fi trebuit să mă prezint la o întâlnire  cu  managerul general pentru o mutare la filiala din Zurich. Aș fi vrut să intru cât mai relaxată pe ușa ce mă conducea spre interviul vieții, dar nu reușeam cu niciun chip să îmi pornesc imaginația în sensul acesta.  Nu pot spune că aveam emoții, dar nici în largul meu nu mă simțeam. Nu sunt chiar așa de piatră precum cred majoritatea celor ce mă cunosc! Continue reading