Tag Archive | Farmec

Amintiri cu Doina

Articol scris pentru proba nr.28 din SuperBlog 2013.

Când eram copil, aveam ritualul  de a cere să ascult câte o poveste în fiecare seară, dar nu pentru că m-aș fi dat în vânt după ele, ci pentru că așa văzusem eu la oamenii mari că obișnuiau să repete anumite activități. Aveam să aflu mai târziu că se numeau tabieturi și că nu era tocmai ceva de bine pentru că reprezentau un semn de bătrânețe (motiv pentru care astăzi le evit cu desăvârșire). Când s-a produs însă declicul? Păi… într-o seară am văzut-o pe mama cum își îmbrăca delicat mâinile într-o soluție albă și parfumată, dar n-am îndrăznit s-o întreb ce era. Apoi a doua seară am văzut aceeași imagine și nu mi-am mai putut stăpâni curiozitatea, așa că am întrebat-o:

– Mami, ce faci tu acolo?

– Îmi dau cu puțină cremă pe mâini, draga mea.

– Cremă de pantofi?

– Nu, puiul mamei! Cremă pentru mâini.

Nu știam încă să citesc, dar vedeam și eu că nu erau trei cuvinte scrise pe ea și mă uitam suspicioasă.

– Așa scrie aici, mami?

– Aici scrie cum o cheamă pe ea. Scrie „Doina”.

– Și ce înseamnă Doina?

– Doina este un nume. Așa cum pe tine te cheamă Ana, pe ea o cheamă Doina.

– Ce frumos!

Am rugat-o să-mi dea și mie să văd cu este și mi-a dat, dar nu am fost mulțumită pentru că voiam mai multă. Așa că a doua zi m-am furișat la sertarul cu minuni, am luat cutiuța cu pricina și m-am apucat să o copiez pe mama. După vreo câteva zeci de minute m-am dus plângând la mama pentru că nu înțelegeam de ce la ea dispărea crema după ce o dădea pe mâini, iar la mine încă era un strat gros. Continuarea este… previzibilă.  Nu, nu m-a bătut, nu m-a certat (foarte tare), ci pur și simplu a izbucnit în râs. Adevărul este că nici nu avea rost să facă altceva, pentru că niciun gest nu ar fi umplut la loc cutia rămasă perfect goală.

Mi-a explicat apoi că ar trebui să găsesc o altă activitate pentru că treaba asta cu hidratatul mâinilor mai avea de așteptat pentru mine. Continue reading

Când coșul nu te lasă

Articol scris pentru proba nr.15 din SuperBlog 2013.

Mi-aș fi dorit să pot face ceva, să găsesc o modalitate de a mă eschiva, dar din păcate nu aveam alternativă. Poate dacă ar fi fost vorba de o reuniune de familie nu mi-ar fi păsat mai deloc, până la urmă familia este datoare să te accepte așa cum ești, precum și tu o accepți în integralitatea ei. Cred că m-ar fi afectat mai puțin și dacă era vorba de o ieșire în oraș cu iubitul pentru că bănuiesc că m-ar fi înțeles dacă m-ar fi iubit într-adevăr. Ori aș fi contramandat întâlnirea pe motiv că mă simt rău sau vine bunica în vizită sau mai știu eu ce.

Însă în situația în care mă aflam nu aveam nici măcar o modalitate de scăpare. Umblam deja de vreo două luni și ceva după un job și nu reușisem să găsesc nimic, nici măcar la un interviu nu fusesem chemată. Ajunsesem să mă simt cel mai prost copil din curtea școlii după cum ziceam în copilărie. Acum se ivise ocazia și eram încrezătoare că o voi și fructifica. Însă imaginea pe care mi-a reflectat-o oglinda atunci când am ajuns în baie să mă aranjez pentru interviu, m-a descumpănit complet. Nu știu cum și nici de unde, dar peste noapte îmi apăruse un coș fix în vârful nasului. O umflătură mare și roșie pe nas nu era tocmai cea mai frumoasă carte de vizită, așa că am început să dau cu toate produsele cosmetice pe care le aveam, de la masca aceea cu argilă la fond de ten, corector și până la pudră extrem de compactă. Dar în ciuda tuturor eforturilor mele, continuam să arăt ca Rudolf în noaptea de Ajun. Continue reading

Părul meu are Farmec!

Articol scris pentru proba nr.3 din SuperBlog 2013.

“Părul prost părăsește capul deștept” parcă așa se spunea odată. Sau… era invers, ”Părul deștept părăsește capul… mai puțin deștept? Deși cred că într-un final nu mai contează glumele pe care le auzi din partea prietenilor sau chiar a familiei atunci când vine vorba de căderea părului, pentru cel în cauză rămâne o dramă. Am trecut prin asta o lungă perioadă de timp și recunosc că la început m-am amuzat împreună cu ceilalți și făceam diverse glume macabre cum că cel mai probabil voi rămâne cheală în scurt timp. Mai târziu am devenit irascibilă și nu mai acceptam nici măcar să se aducă vorba despre asta. Mi-amintesc că o dată m-am supărat pe o prietenă pentru că nu s-a putut abține și mi-a trântit o glumă cum că semăn cu animalul ei de companie, adică năpârlesc în fiecare toamnă și primăvară pentru a-mi pregăti blănița pentru anotimpul rece, respectiv cald. N-am vorbit cu ea mai bine de două săptămâni, i-am ignorat apelurile insistente și probabil nu aș fi cedat nici atunci dacă nu mă trezeam cu ea în fața ușii. La câteva zile după ce am realizat ce prostie am putut să fac și cum am putut să reacționez pentru o simplă glumă care mai înainte mi-ar fi smuls cel puțin un zâmbet, mi-a fost rușine cu mine însămi. Și de aici a urmat depresia. Evitam să mai port părul desprins pentru că îmi umplea bluzele de fire și totuși nici  coafat nu-mi permiteam să-l am, pentru că produsele cosmetice agravau problema. În cele din urmă am ajuns să evit chiar și să ies în oraș, să mă izolez și adeseori chiar să bocesc în baie cu „mingea” de păr în mâini.

Am tot căutat soluții pentru a rezolva problema, am încercat tratamente scumpe, apoi naturiste (nici nu vreau să-mi amintesc ce am putut să-mi pun pe cap, căci mi se face inevitabil greață), însă fără vreun rezultat. Însă într-una din zile, camuflată cu o căciulă pe cap mă plimbam prin supermarket pe la raionul de cosmetice și am găsit gama de produse Gerovital Plant Tratament: Tratament anti-age pentru păr,Tratament Pro Color, Tratament sebum control, Tratament anticădere, Tratament intensiv de regenerare, Tratament intensiv antimătreață, Tratament pentru întreținere, Tratament permanent de protecție. Am ales bineînțeles, Tratamentul anticădere, am urmat instrucțiunile și mi-am văzut de viață mai departe. Nu mi-am pus mari speranțe și nu mi-am imaginat că mă voi trezi a doua zi dimineața cu o coamă precum leul din savană, pentru că eram trecută prin prea multe pentru a mai crede toate poveștile campaniilor de marketing. Și într-adevăr nu s-a întâmplat nimic după o zi, nici după două sau trei, însă după o săptămână spre marea mea mirare „mingea” se micșorase. La fel și după a doua săptămână. Inițial am crezut că mi se pare și că este doar efectul placebo, dar în timp m-am convins că tratamentul avea efectul scontat. Kitul anticădere păr-fiole are destinaţie precisă, rădăcina părului. Principiile active ale acestui kit sunt nişte biocomplexe de ultimă generaţie care încorporează stimuli esenţiali pentru stoparea căderii excesive a părului. Astfel, se „lucrează” pe două planuri, pe de o parte întărind rădăcina firelor existente şi revigorând activitatea la nivel celular, prelungind „viaţa” folicului pilos şi împiedicând atrofierea prematură a acestuia şi intrarea prea devreme a firului de păr în faza de cădere – Telogena. Explicația pare greu de înțeles și de crezut, dar nici nu cred că este atât de important să o înțelegi cât timp rezultatul se vede „cu ochiul liber”.GerovitalPlantTratament

Continue reading

Femei cu farmec

Farmec desfăşoară o campanie ce merită aprecieri, prin care recunoaște valorile feminine autentice românești și care susține femeile puternice, cele care prin forțe proprii și-au construit o carieră sau și-au întemeiat o familie de care au grijă în fiecare zi. Campania se numeşte “Românce cu farmec” şi este susținută și de bloggerițe din Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea și București, care vor scrie despre cele mai noi lansări de produse sau evenimentele importante Farmec.3

Întrebată fiind cum aş descrie o femeie cu farmec, m-am găsit într-o situație cel puțin interesantă. Îmi veneau atât de multe cuvinte, imagini și sentimente încât nu mă simțeam capabilă să le leg într-o formă de înțeles. În dreptul cuvântului farmec, DEX-ul spune cam așa: ansamblu de calități (frumusețe, grație etc.) care încântă, atrage pe cineva. Din punctul meu de vedere, farmecul este ceva subiectiv, ce ține în primul rând de cel care se exprimă, de felul în care acesta percepe persoana din fața lui și chiar și de ceea ce este el capabil să simtă pentru acea persoană. Ce încerc eu să spun, este că orice femeie are farmec privită prin ochii cuiva.  Continue reading

Farmec-ul natural

Să se ridice din pat într-o dimineață atât de mohorâtă, părea un adevărat supraefort de care nu știa dacă este capabilă. Valurile de picături și vântul puternic înfățișau dincolo de fereastră un tablou pe care nu voia să-l vadă nici măcar din așternutul său călduros și pufos, cu atât mai puțin să-l înfrunte. Dar cum în viață nu poți avea doar ce-ți dorești, ba dimpotrivă, într-un cumul de forțe a înfipt tălpile în podea și cu hotărâre s-a îndreptat spre acel ciob magic, menit s-o   transforme dintr-o femeie ștearsă, insignifiantă, într-una atrăgătoare și sigură pe ea, care ar fi putut încheia orice afacere cu oricine, oricând. După jumătate de oră în care s-a chinuit din greu să scoată un make-up perfect, care s-o avantajeze și să ascundă urmele nopții pline de coșmaruri prin care trecuse, și-a dat seama că nu sunt sorți de izbândă. Se simțea o adevărată epavă, una care nici măcar nu mai era capabilă să-și amintească vremurile glorioase. Lipsea sclipirea din ochi, lipsea strălucirea tenului, iar zâmbetul nu mai apărea nici el de teama unui nou rid.

Renunțând la lupta pe care încercase să o ducă, s-a îndreptat înfuriată către pat, hotărâtă fiind să nu mai iasă vreodată din casă. Printre hohote și suspine, ochii i-au picat într-un târziu pe cadoul pe care îl primise în ziua precedentă de la o persoană dragă, un pachet Farmec cu argan, gălbenele și aloe vera. Și-a șters lacrimile, s-a îndreptat iarăși spre scăunelul magic și s-a demachiat cu demachiantul 2 în 1 gălbenele, din gama Farmec Natural. Apoi a aplicat crema matifiantă cu aloe vera și într-un ultim gest de disperare, a desfăcut crema antirid argan și a început lupta cu ea însăși. Era conștientă că n-o să se schimbe nimic în următoarea secundă, dar cu toate acestea, autosugestia încerca să lucreze și să deformeze pozitiv imaginea. Continue reading