Tag Archive | Ati

Eye(in)finity

Acest articol este scris pentru proba 3 din SuperBlog 2010.

Dragii mei,

Știu că probabil stați ca pe ace pentru că nu știți nimic despre mine de când am decolat. Greșeala mea, mare, recunosc! Dar sincer vă spun că nu am avut timp nici măcar să trag adânc în piept aerul de aici din Copenhaga. Clima, după cum v-am tot bătut la cap încă de când eram în țară este foarte aproape de idealul meu. Despre oraș, n-are rost să mă apuc să bat câmpii, pentru că ar însemna să-mi folosesc imaginația la extrem. N-am văzut până acum decât camera de hotel, restaurantul și drumul până la compania parteneră ce organizează congresul. Sper ca data viitoare când o să vă scriu sau o să ne auzim, să am multe de povestit.

Până atunci însă… să vă spun pe scurt ce am tot făcut zilele acestea de n-am avut timp nici să clipesc. Alaltăieri am ajuns dis-de-dimineață, având în vedere că am decolat din București pe beznă, am venit la hotel, am lăsat bagajele, m-am schimbat și fuga fuga cu delegația la centru. Întrunirea respectivă a fost foarte interesantă. Tocmai pentru că era prima, am vorbit foarte mult și am încercat să ne cunoaștem mai bine pentru a putea face o paralelă între cunoștințele și ambițiile ce există de fiecare parte. Sincer, nu mă așteptam ca danezii să ne respecte și să ne aprecieze atât de mult.

La a doua întrunire, am început deja să aducem în față planurile și ideile fiecăruia pentru ceea ce urmează a fi primul Continue reading

Oglindă, oglinjoară

Mi-amintesc de vremurile în care mă chinuiam să mă machiez uitându-mă într-o oglindă mică și pe care nu reușeam niciodată să o pun în unghiul perfect. Cu o mână trebuia să țin oglinda, iar cu cealaltă să încerc să dau trag dunga perfectă cu tuș sau să fiu atentă să nu-mi bag rimelul în ochi. Odată cu trecerea timpului am ajuns și eu la o oglindă mai mare, cu spoturi și alte șmecherii inteligibile. Ziceai că am ajuns în Star Trek nu alta! Machiajul ieșea la fel, adică nu mă făceam peste noapte mai frumoasă, dar ideea era că nu mă mai chinuiam atât de mult până reușeam. Însă așa cum îi stă bine unei femei, îmi doream mai mult, ceva mai performant, care să-mi ușureze și mai mult efortul și poate cine știe… să mă facă mai frumoasă.

Credeam că visez prea mult. Asta până am descoperit Continue reading