Inspirație Luxury

Articol scris pentru proba nr.17 din SuperBlog 2012.

Stăteam pironită pe scaun în sala de așteptare împreună cu alte 20 de persoane ce veniseră pentru același scop și încercam să îmi canalizez gândurile în altă direcție. Lucram de 5 ani în acea companie multinațională, iar acum ar fi trebuit să mă prezint la o întâlnire  cu  managerul general pentru o mutare la filiala din Zurich. Aș fi vrut să intru cât mai relaxată pe ușa ce mă conducea spre interviul vieții, dar nu reușeam cu niciun chip să îmi pornesc imaginația în sensul acesta.  Nu pot spune că aveam emoții, dar nici în largul meu nu mă simțeam. Nu sunt chiar așa de piatră precum cred majoritatea celor ce mă cunosc!

Eram acolo deja de jumătate de oră și abia intraseră 2 persoane. Mai erau încă 6 înaintea mea, așa că trebuia să-mi găsesc urgent o ocupație interesantă care să-mi schimbe starea. Fără să vreau, am ajuns să fac ceva ce detest atunci când văd la alte persoane: să analizez ținutele și accesoriile contracandidaților. Bărbații erau îmbrăcați în costume gri sau negre, cămăși în culori clasice, nimic strident. Pe alocuri mai zăreai un ceas scump la încheietura mâinii sau chiar o brățară discretă. Mi-a atras însă atenția un tip ce părea că n-a auzit ceasul în dimineața aia sau că nu dormise acasă și nu apucase să se schimbe, căci pierduse cravata pe undeva, iar cămașa exagerat descheiată lăsa să se vadă un colier nu tocmai adecvat ocaziei. Probabil era excepția care se spune că întărește regula. Fetele nu arătau nici ele rău în costumele deux-piece (alegere pe care o făcusem și eu) sau rochiile la limita decenței pe care le purtau, dar… accesoriile mi-au dat fiori. De fapt, m-au făcut să scot oglinda și să mai arunc o privire la ce pusesem pe mine. Mă oprisem la ceva foarte fin și discret, din punctul meu de vedere, adică o pereche de cercei cu perle și  un colier din argint tot cu perle. Așa considerasem eu că e bine, să am ocazia să mă remarc prin ceea ce sunt, ceea ce știu și mai ales ceea ce pot, nu prin rochii scurte sau bijuterii exagerate. Am văzut domnișoare cu cercei supradimensionați, coliere încărcate așezate pe câte un decolteu mult prea dezvelit, cu o grămadă de brățări din materiale diferite sau cu texturi contrastante ori pline de zorzonele. Începeam să cred că am greșit sala sau că postul respectiv cerea ceva ce eu nu puteam să ofer, adică împopoțonare.

Într-un târziu am intrat, dar eram mai crispată ca niciodată pentru că nu știam la ce să mă aștept. M-am calmat după primele 5 secunde, când am observat că cea care urma să mă intervieveze avea un set de bijuterii asemănător cu al meu, de la Luxury Gifts. Acela a fost momentul în care am fost convinsă că făcusem alegerea potrivită în fața oglinzii cu doar câteva ore înainte, dar și că eu eram alegerea potrivită pentru postul respectiv. Zâmbetul pe care l-am primit după o serie lungă de întrebări și o analiză din cap până în picioare  mi-a întărit și mai mult convingerea și m-a făcut să ies din acel birou eliberată de orice stres.

sursă foto: http://www.luxurygifts.ro     și  http://www.super-blog.eu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s