De (ne)înțeles

Am avut acum 2 zile o tentativă de a scrie despre deja celebra sinucidere, care recunosc că m-a șocat de-a dreptul și mi-a lăsat un gust profund amar, dar mi-am lipit degetul pe Delete după doar câteva fraze. N-am vrut și poate că de fapt n-am fost nici capabilă să mă apuc să comentez respectivul gest. Am auzit și am citit diverse opinii, pro și contra din partea unor oameni  mai mult sau mai puțin avizați, pe care de asemenea mă abțin să le comentez. Este o misiune imposibilă să încerci să înțelegi un sinucigaș, să-ți explici motivele pe care le-a avut sau starea din acel moment și o mare nedreptate să începi să-l judeci. La fel de nedrept mi se pare și să vii azi cu fel de fel de imagini și videoclipuri postate pe diverse rețele de socializare, când până acum câteva zile schimbai imediat canalul dacă nimereai o emisiune în care era invitată, pentru că nu era un personaj suficient de spumos pentru a-ți capta atenția.

În continuare mă abțin să-mi dau cu părerea despre gestul în sine, dar vreau să lămuresc de ce am rămas cu amărăciunea de care pomeneam mai devreme: pentru că moartea devine o alegere tot mai ușoară și tot mai prezentă.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s