Real,- românesc

LATER UPDATE:  90 pcte.

Articol scris pentru proba nr.15 din SuperBlog 2011.

„Nu știu alții cum sunt, dar eu…” când plec la cumpărături o fac cu o strângere de inimă din ce în ce mai mare. De ce? Pentru că nu prea mai știu unde să mă duc să găsesc produse care să-mi placă nu numai din punctul de vedere al aspectului comercial, al gustului sau al mirosului ci să mă atragă din toate aceste puncte de vedere plus…încă ceva. Nu vreau să cumpăr doar un produs frumos, dar care la prima mușcătură să-mi dea senzația de plastic. Nu vreau nici să cumpăr un produs mai puțin frumos dar gustos datorită unor substanțe nu tocmai sănătoase adăugate fie în creșterea, fie în prepararea lui. Vreau pur și simplu ceva natural, ceva cu adevărat viu, care să mă facă să mă simt cel puțin la fel de vie.

Pentru a putea da exemple de genul „așa da”  ar trebui să mă întorc zdravăn de tot în timp, în copilăria care se îndepărtează cu fiecare zi care trece. Nu știu dacă acest lucru se datorează faptului că aceea este perioada în care descoperim cu încântare lumea și savurăm la maximum fiecare gust, miros, senzație ori dacă produsele s-au degradat într-atât de mult în mai puțin de 20 de ani. Cert este că astăzi mă găsesc adesea în postura de a mă întreba dacă într-adevăr papilele gustative și restul receptorilor nervoși au memorie de lungă durată. Este normal să-ți fie dor de o persoană dragă și tocmai de aceea mi se pare teribil de straniu să simt lipsa unor gusturi sau arome.

Când încep să mă vait diferitelor persoane de faptul că nu mai sunt capabilă să găsesc produse tradiționale ca pe vremuri, majoritatea mă îndrumă către piață. Pe sistemul „du-te în piață că acela este locul țăranilor care mai păstrează tradiția”. Dar când ajung acolo dau s-o iau la fugă. Sunt foarte puține cazurile în care producătorii propriu-ziși ajung să vândă marfa lor. De cele mai multe ori produsele care-mi sunt prezentate ca „originale” sunt „fake”-uri importate de prin cine știe ce țară.

Am avut însă răbdarea să iau și hypermarket-urile la puricat. Lucky me! Am ajuns în real,- hypermarket, unde am dat de raiul pe care îl căutam. Am găsit o gamă variată de produse, de la produse din carne, dulcețuri, conserve de iarnă, până la prăjituri precum cele făcute de bunica. Am mâncat o plăcintă cu brânză, absolut delicioasă, care mi-a trezit nostalgia poate chiar mai mult decât ar fi trebuit. Preț de câteva minute m-am simțit cu adevărat fericită, nu doar pentru că am regăsit gustul copilăriei ci și pentru  am completat acel gust cu alte câteva satisfacții. Prima dintre ele a fost aceea că știam că banii mei nu se duc în buzunarele unor profitori, ci prin achiziția mea am ajutat producătorii locali, asigurând suport economic zonei respective. Cea de-a doua ține de un alt aspect, anume acela că am contribuit la trăinicia unui produs în istoria prezentului, pentru că fără o cerere suficientă, un produs riscă să nu mai existe.

Cu ocazia aceasta am distrus și mitul conform căruia în hypermarket nu găsești decât produse „artificiale”. Real,-  încercând prin intermediul programului „Produceți românește,vindem românește!” să ajute atât producătorul cât și consumatorul. Furnizorii locali au posibilitatea de desface mărfurile într-una dintre cele mai extinse rețele comerciale de pe piață, fiind astfel încurajată producția locală. Consumatorul are prilejul de a se bucura de produse românești 100% atât ca rețetă, dar și ca ingrediente.

Așa că… dacă aș fi colegă de platou cu Jamie și Adam aș putea spune despre ideea că hypermarketurile nu promovează produse tradiționale următoarele cuvinte:

Myth busted!

Advertisements

One thought on “Real,- românesc

  1. Pingback: Superblog. Părerea unui om care participă de trei ani | Octo Cat

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s