Soția călătorului în timp

În invazia asta de ecranizări cu monștri și apocalipse, am reușit să văd un film simplu din punctul de vedere al efectelor speciale și al spectaculozității, dar complex prin ceea ce oferă iubitorilor genului. Când spun „iubitorii genului” mă refer la cei cărora le plac poveștile de dragoste, copleșitoare în sentimente și lacrimogene.

După părerea mea, filmul este unul destul de reușit, care reușește să stârnească emoție oricui. Henry (Eric Bana) suferă de o boală genetică foarte rară, ce îi permite să călătorească în timp,fără a avea însă control asupra fenomenului. Întâlnirea dintre el și Clare (Rachel McAdams) are loc când ea avea vârsta de doar 6 ani, moment din care o vizitează periodic. Când aceasta devine o femeie matură cei doi se căsătoresc, deși disparițiile lui nu erau foarte comode pentru Clare. După nenumărate încercări și teste genetice, cei doi reușesc să aibă un copil, o fetiță, ce va moșteni anomalia genetică a tatălui, dar care în anumite proporții învață să o controleze. Finalul este unul foarte…..sensibil. Evit să menționez cum anume, pentru că nu vreau să dezvălui chiar tot celor ce nu au văzut încă filmul.

Am fost foarte încântată de film pentru  că în afara faptului că nu intră în tiparul filmelor cu dezastre și arătări din ultimele luni, a reușit să mă scoată din cotidian și să intru într-o lume de poveste, fără personaje negative și intrigi. Vi-l recomand!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s