Quelle fairy tale

quelle

Iarăși era bal și eu nu mă duceam. Offf.. trebuia să stau să fac curățenie în living, să spăl vasele și hainele surorilor și mamei vitrege și să le pregătesc paturile pentru când se vor întoarce de la petrecere. Mă obișnuisem deja, nu mai era nimic nou, dar parcă de data asta chiar voiam să mă duc. Începusem să vorbesc și singură prin casă de parcă aș fi avut hands-free-ul în ureche, dar eu de fapt nici n-aveam telefon. Habar n-aveam de unde să încep cu munca, dar încercam să-mi țin curajul. Noroc cu mâța ce se lingușea pe lângă mine și-mi arăta că cel puțin o persoană mă iubea. Persoană? Deliram.

În bucătărie era mai dezastru decât în living. Sara și Adina răvociseră tot în căutarea unei agrafe de păr (prea greu pentru ele să înțeleagă ce se ține prin bucătărie),deci se mai adăuga o sarcină pe lista serii. M-am așezat pe un scaun să-mi trag răsuflarea înainte de a trece la treabă și căutam cu disperare o soluție. Eram eu multitasking, dar parcă era prea mult.

– Hei, nu te mai văicări atâta, mă dezamăgești.

Glasul strident aproape că mă mișcă de pe scaun. Poate dacă l-aș fi recunoscut, nu aș fi tresărit așa, dar nu aveam nici cea mai mică idee despre cine ar putea fi. M-am întors, m-am uitat în spate, spre geam, spre chiuvetă, spre ușă…. degeaba. Nu se întrezărea nici măcar o umbră. Speram doar că nu făcea nimeni haz pe seama mea. După ce am cotrobăit prin toată încăperea în căutarea dispozitivului cu pricina, m-am dus la fereastră. Zărisem ceva luminos în grădină. Am alergat într-un suflet până acolo în speranța că îl voi prinde pe făptaș. Dar… supriză. În grădină nu era decât o gânganie mică, sclipitoare de ziceai că a mâncat numai licurici, dar îmbrăcată după ultima modă. Observasem că avea în mâini o carte groasă pe coperțile căreia se puteau zări fotografi, dar nu aveam ochi atât de buni încât să-mi dau seama ce era. Mă intriga chestia asta atât de tare că uitasem și furia cu care mă dusesem acolo.

– Ai face bine să te grăbești puțin, m-am plictisit de când te aștept.

– Cred că nu m-ai fi așteptat, dacă ai fi venit direct la mine.

– Da… mă rog, hai să trecem la treabă. Am venit să te pregătesc pentru bal. Uite, ai aici un catalog din care să-ți alegi o ținută și niște accesorii, iar de limuzină încerc să mă ocup până te hotărăști tu. Nu știu ce are Robert de nu răspunde la telefon. Și i-am zis că am nevoie de mașină în seara asta. Iar în ceea ce privește casa, stai liniștită, mă ocup tot eu.

– Cine ești?

– Nu pot să cred! Eu îi spun că îi pregătesc totul pentru bal și pe ea o preocupă cine sunt. Scumpa mea, tu n-ai citit povești la viața ta? N-ai văzut și tu un film cu zâne? Sunt zâna Quelle și… ar fi cazul să iei catalogul ăsta și să ne grăbim.

Eram șocată. Normal că văzusem filme și citisem povești, dar credeam că-s chestii de adormit copiii. Îmi apărea o zână în fața ochilor pentru prima dată, îmi oferea tot ce imi dorisem în seara respectivă și eu stăteam să întreb cine este. Se vedea că nu eram în apele mele. Am luat catalogul buimăcită de situație și am început să caut îmbrăcăminte. Încă nu-mi venea să cred că aveam să port haine de la Quelle, haine la care rămnisem atâta amar de vreme în șifonerul surorilor mele. Am început deci să-mi creez ținuta pentru bal. Prima categorie vizată…ROCHII. Nici nu mai știam de când nu mai purtasem o rochie nouă… După ce am trecut în revistă tot capitolul m-am hotărât. Nu voiam o rochie lungă, dar voiam să fie specială, așa că m-am oprit la o rochiță “pe nivele”. Nivele formate din 3 volane mari, 1 lila și 2 negre. Prețul de 249,90 lei nu cred că ar fi fost o problemă pentru zâna mea. Bun, prima categorie, checked. Sandalele argintii pe care le-am ales, la 129,90 lei semănau cu cele pe care le văzusem într-o vitrină odată, doar că astea aveau niște pietre în față și tocul de vreo 10cm (perfecte pentru doar 1,67 m cât am eu). O gentuță plic, argintie și foarte elegantă tot la 129,90 lei îmi completa ținuta. Eram gata!

– Hmmm… n-ai gusturi rele draga mea,  dar lipsește ceva.

– Ce?

– Eu îți recomand acești cercei cu clips,perle decorative și pietricele strălucitoare la doar 89,90 lei și un colier cu perle în formă de lacrimă și pietricele care să se asorteze, la prețul de 449,90 lei, plus ceasul ăsta cu cristale Swarovski și sticlă minerală la 299,90 lei ca să știi când se apropie ora 12 și să te întorci acasă.

– Am înțeles.

În câteva clipe m-am văzut îmbrăcată, coafată și în limuzină. Nu-mi venea să cred, chiar trăiam o poveste.

Balul a fost magic, am dansat până aproape de miezul nopții și aș mai fi dansat dacă n-ar fi trebuit să plec. Și tipul cu care dansam arăta așa bine… Ce păcat că a trebuit să plec. Mi-am pierdut și o sanda pe trepte. Trebuie neapărat să fac rost de bani să-mi cumpăr altă pereche, că zâna nu mi-a lăsat niciun număr de telefon și nici adresă de e-mail… Asta e, mă descurc eu!

Articol scris pentru SuperBlog2009, proba 13.

Advertisements

3 thoughts on “Quelle fairy tale

  1. Pingback: SuperBlog2009 – Impresii finale « Zahdiva1’s Weblog

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s