The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2011 annual report for this blog.
Here’s an excerpt:
A San Francisco cable car holds 60 people. This blog was viewed about 3,100 times in 2011. If it were a cable car, it would take about 52 trips to carry that many people.
Am auzit de curând o știre venită din partea organizației ONU referitoare la statisticile anului trecut. Ceea ce mi-a atras atenția cu adevărat au fost numerele referitoare la victimele umane în urma dezastrelor naturale. Nu numai că au fost foarte mari, ci chiar au fost cele mai mari din ultimii 20 de ani.
În această categorie, a cataclismelor naturale, ponderea cea mai mare a victimelor aparținea cutremurelor și urmărilor acestora, adică tsunami. Numai dacă luăm în calcul cutremurul devastator din Haiti sau la cel din Chile ajungem la un număr de victime foarte mare.
Se știe prea bine că în țara noastră dacă ar avea loc un astfel de cutremur, foarte multe vieți ar fi puse serios în pericol din cauza stării precare a multor construcții de pe întrec teritoriul. Importator unic al sistemelor de detecție și avertizare seismică SOS-LIFE, Lamit Co, pune în vanzare ultimele 1000 de dispozitive de acest tip, adresate utilizatorilor casnici la prețuri deosebit de avantajoase: 990 lei/bucata(prețul fără tva). Continue reading
Articol scris pentru proba 41 din SuperBlog 2010.
Exceptând laptopurile și calculatoarele de birou, o mare dezvoltare în ultimii ani a cunoscut-o domeniul TV. Dacă la începutul anilor ’90 toată lumea se bucura să aibă în casă un TV color de aproximativ 30-40 de kg cu care se luptau de fiecare dată când trebuia să spele mileul de pe bibliotecă, astăzi lucrurile stau cu totul altfel. Acum nu mai știu câți ani, s-a trecut la TV-ul CRT cu ecran plat, după care a început într-adevăr războiul dimensiunilor. Odată cu apariția acestor Televizoare LCD conceptul de televizor s-a schimbat complet, adică nu a mai trebuit să-ți rupi șalele de fiecare dată când îl ridicai, iar spațiul alocat acestui electronic s-a redus considerabil. În urmă cu mai puțin de 2 ani s-a adus pe piață tehnologia de Televizoare LED în comparație cu care LCD-urile au început să pară prăfuite.
Primul meu contact cu un astfel de TV LED a fost cam în urmă cu un an, când mă plimbam printr-un magazin de electronice în căutarea unui laptop. Fiindcă nu găsisem ceea ce căutam, m-am pierdut printre zecile de televizoare de acolo. La un moment dat m-am oprit în fața unui cu o diagonala foarte mare care mi-a captat atenția. De ce? Pentru că Continue reading
Nu știu dacă am precizat vreodată, dar timp de un an și jumătate am ascultat cu mare plăcere emisiunea French Kiss de la Kiss Fm. Am fost foarte dezamăgită să aflu în această toamnă că aceasta nu va avea continuitate. Astăzi, cutreierând Facebook-ul, am descoperit o petiție online pentru reintroducerea în grila de programe KissFm a FK-ului.
Așa că… cine este în asentimentul meu sau pur și simplu vrea să-mi facă o favoare sau un cadou anticipat pentru sărbători… să semneze petiția la linkul de mai jos.
Articol scris pentru proba 21 din SuperBlog 2010.
- Bună! Wow ce greu răspunzi la telefon, ce-i cu tine? Te simți bine?
- Bună! Da, mă simt excelent. Tu ce faci?
- Uite te sunasem să discutăm despre…
- Am trecut la nivelul următor! În sfârșiiiiiiiiiiiiiiiit!
- …proiectul la conta publică, dar văd că ești ocupată.
- Aaa, nu, nu sunt ocupată. Spune!
- Ba cred că ești ocupată. Iar te jucai NFS? Sau ai descoperit altceva mai tentant?
- Nu mă jucam măi nimic. Continue reading
Eh, aș vrea să știu deja răspunsul, dar dacă ar fi după mine, pe linia punctată ar scrie cu majuscule IULIA! De ce?
1.Originalitate – a reușit să scoată untul din niște probe ce păreau plictisitoare. Contextele în care a folosit produsele ce trebuiau promovate au fost mai mult decât uimitoare.
2.Umorul – o armă importantă în menținerea cititorului alături pe parcursul probelor și a-l face să revină plin de curiozitate.
3.Limbajul - elevat când venea vorba de detalii tehnice și foarte apropiat de cititor în rest, numa’ bun! Și bineînțeles, în orice circumstanță, fără greșeli de exprimare, o calitate foarte importantă!
Ce mai !? Războinicul perfect pentru a putea fi prezentat ca winner al Blogwars! Go Iulia!
Articolul cu care Iulia a intrat în scenă pentru proba finală îl găsiți la http://iulia-diana-mihai.blogspot.com/2010/10/cine-furat-asus-ul.html .
Dintre toate sărbătorile pe care le-am moștenit, inventat sau împrumutat, iată că am ajuns astăzi la… cea mai comunistă (strict punctul meu de vedere). În general sunt împotriva zilelor dedicate cuiva anume (a mamei, a copilului, a bărbatului, a îndrăgostiților, a Pământului, etc) pentru că după părerea mea, sentimentele pot fi arătate în orice zi și la orice oră, iar gesturile făcute spontan devin mai speciale decât atunci când sunt făcute în spiritul turmei. Mă rog.. unii ar zice că avem nevoie de sărbătorile astea pentru a ne trezi din tumultul în care suntem prinși zilnic și a ne oferi cateva momente de liniște în compania celor dragi ; eu le-aș replica spunându-le că asta nu este decât o dovadă în plus că stăm prost cu memoria și până în ziua respectivă uităm cu desăvârșire că există acel „cineva”.
Dacă zilele menționate mai sus mi se par cât de cât suportabile… pentru că într-un final ar putea avea un temei cât de cât coerent.. p-asta cu „ziua muncii” nu reușesc s-o înțeleg oricât m-aș chinui! Pe lângă faptul că mi se pare supercomunistă, după cum am menționat și mai devreme, n-am înțeles dacă ar trebui sărbătorită munca prin muncă sau prin statul cu burta (că slavă Domnului, avem suficientă) la soare.
Concluzie : Continue reading
De ceva zile încoace mă tot chinuie talentul de filosoafă… și mă chinuie rău de tot. Simt că am prea multe nelămuriri pentru timpul pe care-l am disponibil pentru a căuta răspunsuri sau pentru a dezbate cu prietenii. Sau poate că timp este suficient, dar nu caut unde trebuie și nici ce trebuie.
Mda, deja încep să-mi pierd coerența, așa că o să trec la o primă temă care mă stresează……. anume, regretele. După cum spune o zicală (pe care obișnuim să o evocăm adesea), „mai bine să regreți ce ai făcut decât să te întrebi apoi cum ar fi fost dacă”. Trebuie să recunosc că am folosit de multe ori zicala respectivă și am făcut multe chestii pe care la vremea respectivă le consideram nebunii și pe care mi-era oarecum teamă să le fac. Dar acum realizez că nu e vorba de nicio zicală, de niciun sfat de la nimeni. De fapt, faci ceea ce vrei să faci, iar toate elementele exterioare sunt doar pretexte sau posibili viitori învinuiți. Mai pe scurt, să ai pe cine da vina. Dar de ce să dai vina pe ceva sau pe cineva pentru ceea ce tu… în cunoștință de cauză ai ales să faci? Pentru că regreți? Pentru că nu ești capabil în primul rând din punct de vedere psihic să-ți asumi răspunderea pentru faptele tale? Continue reading
Bani Pe Post este primul serviciu online din România care face legătura dintre client și blogger. Cu BPP, toată lumea are de câștigat. Bloggerii sunt plătiți pentru ceea ce le place – scrisul articolelor, iar clienții iși pot promova serviciile și produsele. Avantajele acestui sistem sunt de ambele părți. Bloggerii câștigă bani promovând cele mai bune produse într-o lume virtuală iar clienții beneficiază de publicitatea scrisă.
Nu știu eu prea bine cum funcționează acest serviciu, dar în urma terminării SuperBlogului e plictiseală mare, deci m-am hotărât să încerc și asta. Să vedem cum o să stea treaba după prima lună. 
Eu sper să mă descurc!
Iată că așa… ca prin vis, am trecut și prin concursul SuperBlog2009! Aproape că nici nu-mi vine să cred că am reușit să-l duc până la capăt. A început ca o joacă și din dorința de a experimenta ceva nou. Nu am participat la ediția anterioară și deci nu știam mai deloc cum o să fie, habar n-aveam ce mă așteaptă ) . Știam că avea să dureze 2 luni, dar nu credeam că o să fie atât de solicitant. Da, a fost solicitant, dar distractiv și foarte incitant! Am citit multe din articolele contracandidațilori, iar unii dintre ei au reușit să mă transforme într-o cititoare fidelă. M-aș bucura mult ca măcar o persoană să fi avut același sentiment și pentru post-urile mele, pentru că în majoritatea am pus mult suflet (mai puțin în cele pe care le-am scris în grabă 
).
Recunosc că am avut multe momente în care am spus „Cred că mă las”, dar când vedeam noile probe lansate tastatura mă ademenea discret. Datorită SuperBlog-ului 2009, am descoperit lucruri pe care nu le știam despre mine. Am descoperit că am mai multă răbdare decât imi puteam imagina și o ambiție constructivă și rezistentă. Nu în ultimul rând, m-am convins că imaginația mea nu a murit, poate a fost doar în comă, dar acum e mai vie ca oricând!
Continue reading
